2 Mari Mistere Ale Lumii !

Atlantida

Am trait mult timp cu impresia ca Atlantida este doar o legenda, ca nu a existat cu adevarat. Am descoperit ca m-am inselat, ca misteriosul continent nu reprezinta doar un produs al imaginatiei. Primul care a relatat despre Atlantida a fost filosoful grec Platon care povestea despre Atlantida ca era o insula mult mai mare decat Asia si Libia impreuna si se afla dincolo de "coloanele lui Hercule" (banuim ca este vorba de stramtoarea Gibraltar). Desi era o civilizatie avansata, atlantii au devenit lacomi, dorindu-si sa cucereasca tot mai multe teritorii. Au atras astfel mania zeilor care au scufundat sub ape Atlantida.

Legende despre Atlantida au aparut cu sutele: se spune ca aceasta ar fi fost o insula a dragonilor, sau a unor oameni cu puteri supranaturale care comunicau prin telepatie. Ceea ce este ciudat este ca mediumul Edgar Cayce, a prezis ca Atlantida se va ridica de sub ape langa insula Bimini din Bahamas in anul 1968, iar fenomenul chiar s-a petrecut: pilotii unei linii aeriene au fotografiat la data si locul respectiv silueta unei constructii. Cercetarile au scos la iveala un oras in care se gaseau piramide si cercuri de piatra, insa niciun schelet uman. Sa fie vorba despre Atlantida?

O alta varianta este ca Atlantida sa fi fost o insula vulcanica. In urma unei eruptii de mare amploare intreaga insula ar fi putut fi scufundata sub zeci de metrii de pamant. Prin urmare, insula Santorini sau insula Tera din Marea Egee ar putea ascunde in subteran vechea Atlantida.

Piramidele - Misterul Orion

Piramidele si templele din Egipt sunt asezate astfel incat acestea dau o proiectie fidela a unor constelatii si chiar a Caii Lactee, iar piramidele de la Ghizeh reflecta ordinea stelelor din constelatia Orion. Aceasta aranjare naste cel putin doua intrebari: De ce? si Cum au reusit egiptenii sa contruiasca asa ceva? Motivul pentru care egiptenii le-au aranjat astfel este simplu: acestia credeau ca Osiris salasuia in aceasta constelatia. Raspunsul la cealalta intrebare care ne vine in minte este mult mai dificil de dat. Complexitatea amplasamentului piramidelor este coplesitoare. S-au emis dieferite ipoteze despre modul in care egiptenii au reusit sa inalte blocurile de piatra din care erau construite edificiile incepand de la ideea ca extraterestii au ajutat la ridicarea acestora si pana la asuprirea sclavilor care au construit piramidele cu ajutorul scripetilor;

Cert este ca persoanele care facut aceste constructii a dat dovada de cunostinte multiple,de la anatomie unama, matematica, arhitectura, mecanica si pana la politica sociala.

Acestea sunt doar cateva exemple de mistere care ne fascineaza. Va invitam sa povestiti despre altele, poate mai interesante si mai putin cunoscute. Numai prin cunoastere vom putea stii catre ce este cu adevarat magic si ce are o explicatie logica.

Mintea Umana

Poate că nu este un început tocmai potrivit, însă trebuie să îţi spun că mintea umană mi se pare fascinantă. Cu cât caut să îi înţeleg mai mult pe oameni, cu atât mai mult îmi dau seama că ei nu pot fi înţeleşi. Ţi se poate părea o afirmaţie dusă până la extrem, însă vei vedea că nu este aşa. Oamenii nu trebuie înţeleşi, ei trebuie luaţi ca atare şi priviţi aşa cum sunt în prezent, fără să te mai străduieşti să înţelegi ceea ce i-a determinat să fie ceea ce sunt.

De aceea, îţi recomand să citeşti următoarele rânduri.

Să vorbim despre dianetică. Dianetica cuprinde cea mai eficientă şi mai larg folosită ştiinţă a minţii existentă în prezent. Până la urmă, care ar fi scopul unei ştiinţe a minţii? Răspuns: să afle care este ţinta gândului. Se afirmă că dianetica dezvăluie – în termeni simpli, accesibili oricui – singura sursă de stres, încordare, depresie, boli psihosomatice, constrângere, obsesie şi nebunie – mintea reactivă. Poate fi într-o stare latentă şi să izbucnească oricând, şi brusc, fără să-ţi dai seama, te trezeşti pierzându-ţi controlul.

Fiecare dintre noi are un prim duşman, ascuns. Chiar şi tu. Ştii care e? Tu. Mintea reactivă, parte din tine. Nu-mi spune că nu ai simţit niciodată cum o forţă aparent exterioară punea stăpânire pe tine şi cu mare dificultate mai reuşeai să te eliberezi. Acea forţă era parte din tine, căci totul se petrece numai în mintea ta, iar realitatea ta exterioară e transpunerea greşită a realităţii tale interioare. Te întrebi de ce, dacă tu ai greşit cu ceva sau celălalt.

E vorba numai despre mecanismul de funcţionare a minţii fiecăruia. Ca să înţelegi mai bine la ce mă refer, îţi propun să citeşti în continuare. Un mic sfat: nu te grăbi în a citi, spre a nu interpreta totul greşit. Dianetica înseamnă aventură, explorare, descoperire de sine. Totul se petrece numai în mintea ta, „terra incognita”. De aceea, e necesar să-ţi explorezi mintea, spre a ajunge să te cunoşti mai bine.

Dianetica se bazează pe principiul dinamic al existenţei, conform căruia scopul vieţii poate fi considerat a fi supravieţuirea permanentă. Omul, ca formă de viaţă, în toate acţiunile şi scopurile sale, se supune unei singure comenzi : „Supravieţuieşte!”. În continuare, reiau tagline-ul : „It is not a new thought that man is surviving. It is a new thought that man is motivated only by survival”. Practic, într-un fel sau altul, sub o formă sau alta, totul se rezumă la supravieţuire. Dar şi aici, este vorba numai de percepţie, noţiune căreia îi voi rezerva curând un articol singular cu exemplificările de rigoare, spre a delimita lucrurile cât mai bine.

Să revenim la minte şi să punem în discuţie şi corpul. Aparent, două lucruri diferite, dar care formează un tot unitar. Pe de o parte, mintea, mecanismul funcţional de gândire – conducere, pe de cealaltă parte, corpul, mecanismul funcţional de execuţie. Practic, aş putea spune că mintea manipulează corpul, şi nu numai. Dacă eşti una dintre acele persoane care foloseşte autosugestia, atunci ştii cu siguranţă la ce mă refer.

Mai departe.

Conştientul şi subconştientul. Care este cel care conduce de fapt şi care este cel care execută semnalele, impulsurile şi raţionamentele? Care ne influenţează mai mult în tot ceea ce facem şi devenim? Să fie conştientul, manipulatorul subconştientului, care ia totul ca atare şi se resemnează cerinţelor conştientului, sau este invers?

Eu cred în autosugestie şi o recomand cu căldură, căci te ajută atunci când simţi că poţi ceda în orice clipă. Nu trebuie însă să abuzăm de puterea minţii noastre asupra corpului, ci trebuie să ajungem să stabilim un echilibru, o armonie de funcţionare între cele două.

Multe persoane afirmă că suntem ceea ce gândim că suntem.

Perfect. Gândim ce suntem sau ce putem fi, însă pentru a deveni ceea ce gândim, trebuie să ne delimităm în gândire întreg procesul nostru de devenire. În acest proces de devenire un rol de o importanţă majoră joacă alegerea. Fiecare dintre noi facem o sumedenie de alegeri care vizează până la urmă supravieţuirea noastră într-o manieră cât mai ageabilă.

Practic, deşi aparent absurd, trebuie în mod esenţial să învăţăm supravieţuirea minţii. Dacă mintea ne este sănătoasă şi în mod permanent educată, restul decurge de la sine şi binele dorit nu va întârzia să apară.

Succes!

Top 3 mistere nerezolvate ale creierului

Echipamentele tot mai performante de astăzi permit desluşirea tainelor minţii

Multe dintre procesele cerebrale nu pot fi încă explicate în totalitate de specialişti.Motivele pentru care neuronii mor sau modul în care se formează visele şi amintirile se numără printre tainele creierului pe care cercetătorii încă încearcă să le elucideze.

Până nu demult, nu existau echipamente suficient de performante pentru a studia cu acurateţe modul în care funcţionează creierul.

De ce dormim şi visăm

Deşi există o serie de teorii care explică motivele pentru care dormim şi visăm, informaţiile sunt încă vagi şi nimeni nu ştie cu exactitate din ce sunt constituite visele, de ce le avem şi de ce trebuie să dormim atât de mult.

Specialiştii spun că somnul ajută la regenerarea celulară şi neuronală, dar dacă acesta este scopul, de ce creierul îşi continuă „munca”? Somnul face parte din funcţia restaurativă cerebrală. Dormim pentru a putea avea un creier sănătos, care să funcţioneze la parametrii optimi. În timpul somnului are loc o procesare intensă a informaţiei, consolidarea memoriei şi adaptarea creierului pentru noi experienţe. O parte din fenomenele de procesare a informaţiei pot fi percepute şi conştientizate. Acestea sunt visele.

Cum se formează memoria

Nu avem informaţii complete nici în ceea ce priveşte modul în care se formează memoria, în care selectăm amintirile sau în care acestea dispar.

Memoria este un proces extrem de complex şi de fascinant. Informaţia procesată de creier spre a fi memorată poate avea diferite calităţi dependente de analizatorul implicat în culegerea informaţiei respective (vizual, auditiv, tactil, gustativ-olfactiv). Pentru fiecare analizator există arii corticale specifice, unde informaţia este recepţionată şi procesată. Tot în aceste arii va fi şi memorată, însă pentru ca acest proces să se producă este necesară trecerea prin nişte paşi intermediari, cum ar fi perceperea emoţională a informaţiei, confruntarea informaţiei care trebuie memorată cu cea deja existentă şi somnul.

Care este diferenţa dintRe creier şi minte

Unde se termină creierul şi unde începe mintea? Sunt acelaşi lucru? Dar sufletul se află în creier? Ce se ascunde în spatele tuturor gândurilor şi sentimentelor noastre? De la folosofi la cercetători, cu toţii şi-au pus astfel de întrebări, dar răspunsurile rămân subiective.

Pentru a explica diferenţa dintre minte şi creier trebuie spus că informaţia are două surse pentru creier: externă (de la analizatori) şi internă (din memorie). Cortexul cerebral are o structură în mai multe straturi în care se găsesc neuroni care procesează informaţia. Diferitele tipuri de informaţii sunt integrate în ariile de asociaţie, iar în funcţie de necesităţile momentane (motivaţie), de experienţa anterioară, de conotaţiile emoţionale, sunt luate decizii care se transformă în gânduri şi în acţiuni.

Crucea Ankh

Crucea Ankh reprezinta protectie, in acelasi timp este simbolul vietii vesnice si a faptului ca tu existi aici, acum, dar si o confirmare ca dupa moarte sufletul tau va trai.

Folosita de vechii egipteni ca simbol al faptului ca poti pasi catre moarte ca si cum ai merge pe un rau spre un nou taram unde vei continua sa existi, crucea reprezinta pluta ce te ajuta sa ajungi la o noua destintatie. Pe scurt,

Ankh-ului reprezinta viata in moarte, depasind limitele vietii materiale. Egiptenii puneau acest semn pe sarcofagul celor morti pentru a-i ajuta sa gaseasca acest drum spre o noua etapa de spiritualitate.

Ankh cuprinde cateva elemente importante: apa, aerul, soarele ce aduc astfel uniunea intre cer si pamant. Multe persoane poarta aceasta cruce ca amuleta de protectie si noroc sau pur si simplu ca o bijuterie, fara sa stie de adevarata sa semnificatie. Acesta va ofera puterea si energia de a infrunta obstacolele din viata, dar si sa faceti fata indoielilor si intrebarilor cu privire la viata de dupa moarte. Este formata dintr-un cerc care reprezinta partea feminina, sugerand fertilitate, viata si o cruce care indica partea masculina, puterea si controlul. Egiptenii foloseau adesea acest simbol mai ales in ritualuri, dar si in diverse scrieri despre reincarnare.

O alta semnificatie a acestui simbol este rasaritul soarelui; cercul simbolizand soarele, iar linia verticala facand referire la traiectoria soarelui, in timp ce linia orizontala te duce cu gandul la orizont. Viata eterna, renasterea, reincarnarea si puterea datatoare de viata a soarelui toate compun Ankh-ul, nu are o definitie exact deoarece cuprinde toate proprietatile vietii, aceasta amuleta aduce echilibru si armonie in propria viata. Tot ce conteaza este
ca tu sa crezi in ea si sa primesti cu bratele deschise toata linistea si energia benefica pe care aceasta o va aduce. Unul dintre pilonii de stabilitate, poate sa vindece rani, sa aduca o noua viata, sa iti indice un nou drum pe care il poti urma, toate acestea le vei gasi intr-un simplu simbol ce dainuie pe Pamant de mii de ani.

Stonehenge

Stonehenge este un monument neolitic aflat în Anglia, în comitatul Wiltshire.
Ansamblul Stonehenge este format din patru cercuri concentrice construite din pietre. Cercul exterior (cercul Sarsen), de 33 m în diametru, este construit din 30 de blocuri imense de gresie (megaliţi - menhire), aşezate vertical; astăzi doar 17 dintre aceste blocuri mai sunt în picioare. Desupra acestor blocuri de piatră au fost aşezate ca nişte praguri (buiandrugi) alte blocuri curbate (în formă de arc de cerc). În interiorul acestui lanţ exterior se află un alt cerc de blocuri mai mic din piatră vânătă. Acestea împrejmuiesc un aranjament în formă de potcoavă, construit tot din piatră vânătă, în interiorul căreia se află o placă din gresie mecacee, denumită Piatra de Altar. Toată construcţia este înconjurată de un lanţ circular care măsoară 104 m în diametru. În interior, se ridică un banc de nisip care cuprinde 56 de morminte cunoscute sub numele de "găurile lui Aubrey" (după numele celui care le-a descoperit John Aubrey). Terasamentul şi lanţul sunt intersectate de un Bulevard, o cale procesională lată de 23 m şi lungă de aproape 3 km. Aproape de intrare în Bulevard se află Piatra Sacrificiului. Pe partea opusă se află Piatra Călcâi.


Planul actual al ansamblului

Construcţia ansamblului Stonhenge a început în anul 3.000 î.C. Este construit din pietre cu înalţime de 6 metri şi greutate de până la 50, aduse aici probabil de la o distanţă de 322 de km din Câmpia Salisbury din sudul Angliei. Deşi nu se ştie exact rolul ansamblului, se crede că cei care au construit-o aveau cunoştinţe în astronomie, şi că ziua de 21 iunie (Solstiţiul de vară) avea o semnificaţie deosebită, probabil religioasă.
Stonehenge era un monument dedicat zeilor. La o distanţă mai mare de 5 km era unul făcut din lemn. Teoria oamenilor de atunci era că zeul este nemuritor, la fel ca piatra şi oamenii sunt muritori ca lemnul. Înainte de răsărit ei se duceau la monumentul de piatra şi aşteptau prima ivire a soarelui. Dintr-o anumita poziţie soarele lumina foarte luminos, oamenii crezând că este fapta unui zeu. Călătoreau pe lângă un râu aflat în apropierea Stonhenge-ului de lemn unde la asfinţit se rugau din nou la zeul lor. Noaptea sărbătoreau.


Anul construcţiei

Stonehenge este, probabil, cel mai important monument preistoric din Anglia. Nu se cunoaşte exact când a fost construit sau de către cine. O teorie destul de cunoscuta a avansat ipoteza că ar fi construit de druizi, o populaţie existentă în Anglia înainte de cucerirea romană. Tehnicile arheologice moderne au demonstrat însă că Stonehenge a fost construit cu cel puţin 1000 de ani înaintea druizilor, în anul 2950 î.Hr, ajungând la forma pe care o cunoaştem azi în anul 1600 î.Hr.
Cercetările din 2008 indică perioada construcţiei ca fiind 2400-2200 î.e.n.

Locatie

Monumentu cunoscut sub numele de Stonehenge este situat la 3 km vest de orasul Amesbury, in Campia Salisbury.